„Lasati copiii sa vina la mine!”

-Uita-te la tine. Cati ani ai?

-In jur de treizeci.

-Esti singur, nu ai sot/sotie?

-Nu.

-Copii?

-Nu.

-Nu avem copii, nu avem familie; intamplator, multumita medicinei, parintii nostri mai traiesc. Si suntem multi asa, cu zecile de mii, sutele, in toate natiile. Nu fac statistici, dar ceva imi spune ca suntem prea multi in imposibilitatea asta.

-Da, e adevarat. Si ce e rau in asta?!

-Esti multumit de viata ta; ai un loc unde sa stai, poate iti apartine; ai un job care iti umple cardul lunar si o persoana care iti umple patul cateva zile pe saptamana, poate si unele goluri din suflet. Dar nimic mai mult, aici se opreste totul; asta e conditia ta de om, egoist pana in negura sufletului. Cum s-a ajuns aici? Nu ai gasit pe nimeni, nu ai vrut, nu ai putut?

-Probabil ca nu am gasit momentul, persoana; probabil ca lipsurile materiale si goana dupa eliminarea lor mi-au ocupat toate resursele; poate ca asa am decis privind in jur: asta nu e o societate in care sa iti intemeiezi familii; poate ca odata…

-Ai falsa senzatie de optimism; ca mai ai o sansa la iubire, la fericire, la nemurire. Poate ca da, poate ca vei gasi pe cineva si te vei reproduce. Tu poate mai ai o sansa, dar copiii tai ipotetici nu o vor avea. Gandeste-te ca acum 50-100 de ani problemele astea le aveau cei abia trecuti de 20 de ani; iar la 30 era inadmisibil sa nu ai o familie; deveneai un paria al comunitatii si daca nu te determina rusinea, te omora singuratatea. Acum noi ridicam incet-incet media spre 40 de ani, in acelasi timp in care medicii ridica speranta de viata dar nu si fertilitatea. Iar generatiile urmatoare vor face sex de la 10 pana la 60 de ani, dar copii niciodata. Pentru ca „nu se merita”. Si vor muri pe la 100 de ani, intr-o croaziera in Caraibe, in bratele unei asistente necunoscute si imigrante, care nu uita niciodata sa-si ia anticonceptionalele.

Si nu vom face copii in eprubeta, nici in vitro, nici in utero; pentru ca nu modalitatea conceptiei e problema, ci conceptia insasi. Deja am inventat substitutul pentru copii: animalul de companie. Cainii, pestii, leii, si-au pierdut demult statutul de pradator sau de vanat, odata cu genele; rolul lor acum e de a linge singuratatea oamenilor fara copilarie. Ne inchidem confortabil si hi-tech in turnuri de fildes adunate in metropole si nu vrem responsabilitatea altei vieti langa noi. Vom salva toate speciile pe cale de disparitie de pe planeta, dar nu vom salva oamenii. Consumam, ne consumam mancarea, bunurile, sufletele, unii pe altii. Nu producem nimic, nu lasam nimic in urma, murim egoisti si singuri; suntem sterpi ca o planeta prea indepartata de Soare.

Rece

Rece e afara uneori. Rece e inauntru acum. Recent.

Rece e in mine mereu. Rece e in tine niciodata. Recensamant.

Rece e mana care aluneca. Rece e privirea care mangaie. Recesiv.

Rece e caloriferul intepenit. Rece e apa curgatoare. Recesiune.

Rece e gandul lasat liber. Rece e vorba lasata sa scape. Recertificare.

Rece e mancarea reincalzita. Rece e cafeaua amara. Receptie.

Rece e asternutul gol. Rece e casa plina. Recenzie.

Verificati-va instalatia de incalzire.

Legile matematicii aplicate lui Minos

1. Nu adaptezi rezultatul la calcule, ci calculele la rezultat.
Aplicatie:
Nu apuci pe un drum si vezi unde duce, ci alegi drumul in functie de unde vrei sa ajungi.

2. Pentru orice rezultat exista mai multe metode de calcul, dar pentru orice metoda de calcul va exista un singur rezultat.
Aplicatie:
Exista mai multe drumuri pentru a ajuge intr-un singur loc, dar un drum te va duce intr-un singur loc.

spalama

Cati dintre voi au vazut norii ultimelor zile?

Pe cati dintre voi i-a udat ploaia ultimilor nori?

Ce naiba se mai intampla in tara asta?

Mai traieste cineva?

4+6=10

In the end everything goes to trash. Do not recycle!

Eu voi ajunge la gunoi

Tu vei ajunge la gunoi

El/ea va ajunge la gunoi

In final totul va ajunge la gunoi. Mizeriile noastre; trecutul de care nu mai avem nevoie; uneori, din greseala, bijuterii; vietile noastre cu oamenii din ele cu tot; cu totii vom ajunge la gunoi. In graba noastra de a ne purifica sufletele aruncam peste bord tot ce nu ne mai foloseste la momentul respectiv, fara a mai tria si chiar fara o minima judecata; convinsi fiind ca am pastrat esentialul.  Ah, si cu cata scarba privim pe cel care gaseste adevarate comori in gunoaiele noastre!

A recicla e o greseala.

poubelle