neintrebari si neraspunsuri

Un el se intreba de ce nu a fost iubit niciodata, de ce nu l-a dorit nimeni.  Raspunsul cu mama, sora, bunica, lasati-l acasa; nu-i foloseste. Te simti un mare inutil orice ai face. Singura solutie e sa gasesti pe cineva pe care sa iubesti. Nu te astepta la reciprocitate, oricum nu ai nevoie.
Un alt el se intreaba cum sa faca sa n-o mai iubeasca. Ba chiar s-o urasca. Te asezi linistit intr-un colt al mintii si speri ca va trece. Nu va trece niciodata, te asigur. Si oricum, ura e tot un sentiment care se face cu inima.
Eu ma intrebam odata cum sa faci sa nu mai fii iubit. De parca asta i-ar face bine celuilalt. Orice ai face, sfarsesti prin a fi din ce in ce mai mult tu, si asta inrautateste situatia. Stiti care e pedeapsa pentru asta.
Si intoarcem pe toate fetele intrebarea: si eu ce ma fac?
Anunțuri

din ciclul ce facea mintea mea cand ar trebui sa doarma

Exhibitionism sentimental
Relatiile se pot destrama, in linii mari, din 2 motive: tentatiile si monotonia. Pe cele normale, de zi cu zi, le spulbera monotonia. Te trezesti dupa ani ca stai langa un strain cu care imparti cheltuielile si o casa (patul nicidecum). La nivel sentimental, mental, nu mai rezonezi nici macar cu imaginea din oglinda, darmite cu partenerul. Si la un moment dat se produce declicul: vrei o schimbare. Si pleci. Mereu ma intrebam si nu intelegeam cum de se pot destrama din senin relatii de zeci de ani care aparent mergeau bine. Pt ca la un moment dat unul din parteneri se trezeste langa un strain si pleaca. Relatiile care nu sufera de monotonie sunt distruse de tentatii. Precizare: de tentatii avem parte cu totii, doar ca unii nu le pot da curs datorita conjuncturii nefavorabile (cei din prima categorie), altii pt ca nu si le doresc. In general e nevoie de putina libertate, dar in acest caz natura relatiei iti confera o libertate extinsa. Si atunci ramai singur in fata tentatiilor, desi ai avea nevoie de sprijinul partenerului. In acest al doilea caz relatiile depind foarte mult de cum reactioneaza partenerii ispitelor. Unii oameni se simt mai bine in relatiile de zi cu zi, monotone, cursive, cum vreti sa le spuneti. Le confera o aparenta siguranta, comoditate si protectie in fata tentatiilor si problemelor. Altii ar putea rezista oricaror tentatii si incercari; atata timp cat au o motivatie, cat timp simt iubirea partenerului. Unora stilul de viata si natura relatiei nu le da ocazia sa ajunga la monotonie, in schimb se lupta cu factorii externi. Despre asta pot sa vorbesc pana la plictiseala. Un moment de infidelitate poate distruge o relatie de zeci de ani sau poate readuce impreuna doi parteneri care inca se cautau unul pe altul. Totul depinde cum gestionezi momentul si cum treci peste acesta. Nu fac apologia infidelitatii, dar o pereche de coarne pot fi o ultima atentionare ca relatia ta se duce dracului. Desi am prefera si mai ales ar trebui sa vedem semnele din timp.

A spus ca o iubeste…

O reclama la Skoda Octavia, am prins sfarsitul:
Sala de conferinte, stoarcere de creier, sefuletzu de proiect arunca de sus o intrebare la un dolofan, probabil calculatoristul echipei: -Iti iubesti masina? ce ai schimba la ea? Asta se balbaie, cica isi iubeste si nevasta (care la ora aia sigur barfea la coafor sau desfunda tevi cu instalatorul). Iarasi un aer de superioritate: da, stim cu totii ca iti iubesti nevasta (si noi), dar tot ai schimba ceva la ea…
La care vine replica unei intepate, probabil de la relatii avansate cu publicul:
-A spus ca o iubeste!
Genial, simplu si eficient.
o sa caut mai tarziu spotul si cine l-a facut.

vesnic sau repetitiv?!

Cred ca fiecare experienta puternica din viata, fie ea sentimentala, profesionala, personala sau oricum ar fi; are puterea de a ne schimba (desi Cioran spunea ca “oamenii nu se schimba, ei devin din ce in ce mai mult aceeasi”), de a ne pozitiona pe alte planuri in raport cu propria persoana si cei din jur. Stiintific, cred ca se schimba compozitia chimica din creierul nostru. Ceea ce simtim e un sistem de valori schimbat, un alt fel de a percepe realitatea, mai precis de a o filtra. In esenta suntem aceeasi, dar paradoxal, ne raportam un pic altfel la realitate. Aceasta experienta puternica aduce dupa sine pe langa simtpomele binecunoscute si o perioada de deriva, de necunoastere; nu stii unde esti si incotro sa te indrepti, nu reusesti sa iti recapeti echilibrul. Si facem uneori greseala sa nu vedem schimbarile petrecute si sa ne raportam la aceleasi lucruri ca inainte, ne caram trecutul dupa noi ca pe un membru mort.  Dureaza ceva pana vedem schimbarile, pana recastigam acel echilibru; poate nu reusim  intru-totul intotdeauna, dar mereu exista o continuare asa cum nimic nu e vesnic. Asta nu inseamna o rupere de trecut, acesta ramane o parte din noi; ci e o alta raportare la viitor.  Am simtit si am vazut la cei din jur aceste schimbari majore si cred in ceea ce spun. Asadar, mai putem iubi frumos si absolut, asa cum am facut-o odata? Da, putem iubi in mai multe feluri, asa cum putem iubi mai multe persoane. Nu cred in iubirea unica sau vesnica, cred in iubire si atat.

depresiile nasc bloguri

depresiile din iubire si despartirile nasc bloguri? sau invers, iti faci blog pt ca ti-ai luat un sut in cur de la iubire? sa inteleg ca aveam dreptate cand spuneam ca suferinta ne face creativi?! sau ca vrem sa ne planga altii de mila?
fara sa ma gandesc prea mult, numesc vreo 5 bloguri gasite intamplator in ultimul timp care sunt nascute din motivul de mai sus.
(al meu s-o pune?!  )

despre relatii, fidelitate, libertate si alte povestiri. by zully

iubirea vine la pachet cu fidelitatea, si asta nu din obligatie, ci ca un fapt asumat. investeti intr-o relatie si ar trebui sa iti asumi anumite lucruri. poate reusesti sa le indeplinesti, felicitari!  nu, asuma-ti si indreapta-ti greselile si persevereaza. dar nu uita ca e nevoie de 2 pt un cuplu. oameni suntem, greseli facem. exista anumite limite, fiecare si le impune in acord cu propria personalitate, dar nu totul e permis. iti reclami libertatea in relatie, dar asta nu presupune sa te comporti intr-o relatie ca si cum nu ai avea una. sa futi in stanga si-n dreapta cand esti solo, si sa faci acelasi lucru cu aprobarea nevestei/iubitei nu vi se par acelasi lucru?! cel care iubeste va simti ca nu mai are nevoie de alta persoana pt sex, sentimentul asta iti anuleaza hormonii de vanator, nu simti nevoia de altceva. un flirt, o privire furata, o conversatie mai personala nu sunt de condamnat, traim in era comunicarii "de nimic". de fapt problemele tin de aceasta comunicare. nu suntem in stare sa ne comunicam partenerului fanteziile, el nu reuseste sa le inteleaga, nu avem timp pt a ne sincroniza vietile si esuam. vreau sa am viata mea, libertate, dar vreau sa-mi fac partas partenerul la libertatea asta si sa ma lase sa fiu partas la a lui. ar trebui sa acceptam oamenii exact asa cum sunt si sa-i pastram langa noi sau sa-i trimitem la dracu.  libertatea intr-o relatie tine mai mult de libertatea de a fi tu, de a te infatisa celuilalt  fara umbre; faci ce vrei, dar tu alegi ce faci. acest swing-ism sentimental la moda acum nu imi spune decat ca cei care il practica mai mult sau mai putin fatis au un anumit handicap sentimental, anumite frustrari sau neimpliniri. evident ca dupa un timp apare monotonia (ca asta e tot din vina noastra, pt ca rezumam viata la cateva lucruri si intram prin asta intr-un ciclu vicios-e alta discutie) dar tot comunicarea asta ne ajuta sa scapam de ea. nu te plictisesti de sexul cu aceeasi persoana, daca stii ce trebuie sa faci pt asta. daca nu, poti invata. vad partenerul ca pe o extensie a mea in alta lume, daca nu primesc  informatii din acea lume, o pierd. iti iubesti partenerul si-l iei intr-o singura bucata, fara modelari. hai, fie, unele subtile. 
reciproca e valabila.